Sticla psihologică

Una dintre problemele mele, foarte mari de altfel, a fost consumul de apă. De orice fel. Cu sau fără fix. Fie vară, fie iarnă… M-am adaptat destul de greu acestui obicei care era de fapt o necesitate și un fel de must have , dacă voiam să slăbesc niscaiva kilograme, multe și ele.  Când începusem sa țin fixul, am realizat ca fără apă nu pot slabi  și că nu pot combate retenția hidrică, edemele, care apăreau pe corpul meu, decât cu apă. Am început să-mi calculez apa, să mă testez. ”Consumul a minim 2 litri de apa pe zi”- așa zic. toate reclamele astea publicitare – fie la diverse sortimente de apa, fie în pauzele dintre filme, emisiuni. 2 LITRI…  Un ocean pentru mine. Începusem dimineața cu câte un pahar de 250 ml. Am pahar special, care e de fapt unul comun (e fantastic doar pentru mine). Hm.. e bine până acum.

Și plecam spre serviciu. La serviciu, timp de 8 ore, uitam că trebuie să beau și apă, consumam o cană de cafea de 330 de ml, pe parcursul a 8 ore, fără zahăr- pentru că așa o beau de ani de zile.  După 2 săptămâni de fix, am stagnat. Voiam să se mai miște cântarul în jos. Mi-am revăzut jurnalul alimentar și am văzut că lipsa apei ar putea fi o cauza a stagnării mele. Apoi m-am luminat. Mi-am calculat necesarul de apă, raportat la kilogramele mele.. 30 ml/kg corp. Oi.. Doamne, trebuie să beau și mai multă deci. Mi-am cumpărat apă, în sticle de jumătate de litru. Mi-am propus un target. 1,5 litri de apă  până în ora 12 și următoarea sticlă până în ora 14.00. După ora aceasta, mai aveam un litru de băut și îmi ziceam că e imposibil să nu beau. N-a fost asa. De ce atât de multă apă în prima parte? Pentru hidratare și pentru a nu mă mai trezi noaptea pentru a merge la baie. Da, exact. Atunci când consumam multă apă după ora 16.00, mă trezeam noaptea. Și e aiurea să-mi întrerup somnul și asa putin.

Am cautat acea sticla. Sticla care sa ma facă să beau apa din plăcere. Am găsit-o. După o lună de zile, apa a devenit o plăcere și nu o corvoadă. Sticla mea, e pătrățoasă, e de 500 de ml și alternează din când în când,  cu alte doua- butucănoase, dintre care una-i de un litru. Mi-am găsit în sfârșit sticla psihologică, care și la serviciu și acasă, sta în permanenta în fata mea. Nu, pentru asta nu am alarma pe telefon, ca ar fi culmea să mă anunțe din 15 în 15 minute să beau apa cu înghițituri mici.  Pentru că asta este secretul. Acum sa nu credeți că eu n-am pus sticla la gura și am luat-o când era goală. Constatasem însă că sunt prea plină și că nu e bine din punct de vedere digestiv și că dacă se întâmplă să mănânc , chiar și la jumătate de oră după consumul de apă, deranjul stomacal exista, nu puteam mânca din cauza de prea plin și îmi era foame chiar după o oră de la masa principală. Așa că am înțeles esența ei și în primul rând am înțeles că este important să beau apa corect. 8 luni de fix, iar de 7 luni iubesc apa. O ador. Unde mai pui că pentru fiecare cafea băută (330 de ml), beau dublu apa??? Acum înțeleg și obiceiul oferirii apei plate la fiecare cafea , în restaurantele care se respectă, apa fiind din partea casei, chiar dacă este de la robinet.

Cum arată sticla ta psihologică?