În anul 2012 am fost diagnosticată cu astm bronșic- alergic-psihologic- profesional. Da, cu toate patru. În urma unui curs de trei luni într-un centru de învățământ din România , am contactat un virus sau mai bine spus am devenit alergică la praf și mucegai și mirosuri mai puțin plăcute. Cu mirosurile știam că am „fierea ștrangulată” și că mai apar astfel de probleme, doar că de data asta îmi părea că e o problemă mult mai gravă. Tușeam crunt, rămâneam fără aer, tusea era vomitivă. Nu mă opream din criză până nu ajungeam la reflux. Era crunt. După două luni de investigații medicale, mi-a fost pus un diagnostic – astm bronșic. Eram liniștită pentru că aflasem un diagnostic, devenisem neliniștită pentru că tratamentul nu era pe placul meu. Tratament cu hidrocortizon injectabil, aerosoli, pastile, inhalator. Nopți nedormite sau șase luni de dormit în șezut. Inițial am îmbrățișat ideea foarte bine, pentru că știam că mă voi face bine, după ce am început să pun kilograme, n-a mai fost plăcut. Kilogramele veneau, și veneau, și veneau ca o avalanșă. Mi-a fost recomandată o listă și un tabel de combinații alimentare, cu alimente interzise care îmi provoacă crizele de astm, asta după ce stătusem de vorbă mult despre obiceiurile mele alimentare cu medicul curant. Am început să mănânc cu cap, mulți ani, dar haotic. Crizele nu mai erau de patru-cinci ori zi, ci deveniseră mai rare, dar erau încă prezente.

În 2016 voiam să slăbesc. Mă trezisem într-o dimineață așa pornită pe mine, încât m-am dus să-mi fac analizele de sânge, ca să scap oarecum de ideea unora că sunt grasă din cauză că ”am tiroidă”. Iaca nu aveam ”tiroidă” (hipotiroidism), eram doar grasă și pufoasă din cauza cortizonului. Așadar în luna august am refuzat să-mi mai administrez vreun medicament antihistaminic. Pur și simplu am spus stop. A fost strict decizia mea.

Am reînvățat să respir. Știați că foarte mulți nu știm să respirăm? Inspirația trebuie să „plece” din stomac, să urce spre piept și să ridice apoi întreaga diafragmă. Creierul va intra într-o formă mai bună datorită fluxului de sânge și oxigen și poți beneficia de cutia craniană și procesele ei în totalitate. Durează doar câteva minute pe zi pentru a practica respirația profundă, și o dată ce mintea își va aminti procesul natural, atunci totul va veni de la sine. Învățasem să fac asta la Praid, în salină, de la un instructor sportiv.

Încă de când am început acest stil de viață, am specificat faptul că sunt astmatică și că și relația mea cu mâncarea este una diferită. La unele alimente nici nu știam că sunt sunt alergică. La unele combinații de alimente nici nu știam că am intoleranță. Pentru că sunt două lucruri diferite. De exemplu, mănânc roșii separat de brânză. În combinație, cele două mă gâdilă pe cerul gurii, iar în gât simt disconfort total, iar la câteva minute apare tusea convulsivă. Am nevoie urgentă de inhalator, pe care îl am în permanență cu mine.

Mă rugase cineva să scriu despre alimentația astmaticului, pentru că soțul se confruntă cu aceleași probleme și deși au încredere în medicul lor, acesta în afară de antihistaminice nu le-a prescris nimic legat de alimentație, așa că îi răspund și doamnei, îmi fac un serviciu și mie.

Înainte de toate, se recomandă testele de alergie la alimentele pe care le consumi în mod frecvent, pentru că poți consuma roșii de exemplu, dar să manifeste un anumit grad de alergie sau intoleranța, și poate fi o cauză în încetinirea sau stagnarea procesului de slăbire. În general persoanele care fac injecții cu hemisuccinat de exemplu, sunt umflate, pufoase, ceea ce era și cazul meu.

Așadar, ce consumăm dacă suntem astmatici?

• Fructe. Fructele conțin foarte mulți antioxidanți și beta caroten. Studiile arată faptul că, copiii care au mâncat foarte multe fructe atunci când erau mici au un risc mai mic de a dezvolta astm atunci când vor fi mari. Așa este, mie nu mi-a plăcut să mănânc fructe. Fructele cu conținut ridicat de vitamina C și E cum ar fi Kiwi, portocalele, reduc inflamația plămânilor. Carotenul îl luăm din morcov.
• Creșterea consumului de plante cu frunze verzi sau legume verzi. Eu am început să mănânc brocolli foarte mult și salate, ceea ce nu se întâmpla înainte de a fi diagnosticată cu astm, unde mai pui ca acestea conțin un nivel ridicat de vitamine și flavonoide care distrug radicalii liberi din corp. Radicalii liberi din corp sunt acele toxine care agravează condițiile de astm.

• Vitamina D. Wow… și asta.. Studiile au arătat că persoanele suferinde de astm au un nivel scăzut de vitamina D, recomandând consumul de lapte, ouă, pește- precum – somonul. Toate aceste recomandări sunt făcute dacă nu ești alergic la unul dintre alimentele enumerate. Poți fi alergic la albumină și atunci nu mai mănânci albușul, dar poți consuma gălbenușul. Totodată petrecerea timpului la soare îți poate crește nivelul de vitamina D, asta dacă nu faci urticarie la soare, cum fac eu.
• Menținerea unei greutăți corporale în parametri. Odată cu administrarea medicamentelor antihistaminice, trebuie să iei în calcul și faptul că vei acumula niște kilograme , care nu au legătură neapărat cu alimentația, dar cu o mai mare atenție asupra a ceea ce mănânci ai putea să o ții sub control. Obezitatea și crizele de astm au o legătură directă. Crizele de astm se răresc doar dacă se urmărește și un stil de viață sănătos. Frecvența crizelor de astm crește odată cu luarea în greutate, iar eu sunt cel mai bun exemplu.
• Adăugarea în dietă a alimentelor bogate în magneziu , cum ar fi spanacul și semințele de dovleac.

Ce să eviți?

Normal că sunt alimente de evitat și în treaba asta.

• Reducerea consumului de sare care poate crește intensitatea crizelor de astm.
• Glutamatul de monosodiu – E 621- Fugi ca dracul de tămâie de el. Glutamatul este o substanţă care, adăugată în alimente, ne poate face să mâncăm mai mult, cu poftă şi la intervale mai scurte de timp o mâncare cu slabe capacităţi nutritive şi, obiectiv, mai puţin gustoasă. Glutamatul este foarte cunoscut ca declanșator al crizelor de astm. Așa că, citește eticheta. Trebuie înlăturat din alimentația ta.
• Sulfiții – sunt utilizați ca și conservanți. Sunt și aceștia foarte bine cunoscuți ca declanșatori ai crizelor de astm și îi întâlnim în vin, murături, creveți congelați sau chiar și cei proaspeți, alimente uscate, suc de lămâie îmbuteliat; sunt de evitat.
• Coloranții alimentari. Da, știu… Doamne cum arată prăjitura aceea și ce păcat că e atât de colorată cu diverse prafuri ale căror denumire nu o pot pronunța.
• Unele alimente pot cauza reflux gastroesofagian în asociere cu mese copioase, și dintre acestea aș aminti fasolea, varza, băuturile carbogazoase, ceapa, usturoiul și prăjelile. Desigur, ține de toleranța fiecăruia la aceste alimente.
• Unii sunt sensibili și la consumul de salicilat care se găsește în cafea, ceai și anumite condimente și ierburi
• Fumul de țigară – eu sunt cea mai fericită că nu se mai fumează în cluburi, restaurante și baruri. Deși am fost fost fumătoare înrăită, a două pachete pe zi, simplul fapt că soțul meu intra în casă mirosindu-i hainele a fum de țigară, îmi provocau crize grave care duceau la folosirea inhalatorului sau a injectării. În urma crizelor mele și a voinței lui, a renunțat la fumat.

Tratamentul astmului? Întodeauna se recomandă un stil de viață sănătos, menținerea unui tonus bun.

Ca și concluzie.. Mama are 64 de ani. Din noiembrie anul trecut a început să aibă tuse convulsivă cauzată de un factor emoțional. După îndelungi insistențe, luna aceasta a mers la doctor pentru un consult specializat. Diagnostic- astm. În 2012 citeam studii despre astm și unul dintre acestea spunea că toți oamenii ne-am născut cu toate bolile posibile. Le avem în gene. La un moment dat, în urma unui șoc emoțional/ traumă psihologică, și gena responsabilă de o anumită boală se poate dezvolta. Putem să facem analize peste analize, testul genetic este cel mai concludent. Când aveam crizele de astm, eram enervantă și imposibil de stat cu mine. Eram un disconfort pentru toată lumea pentru că nu știau cum să reacționeze acestei stări. Eu mi-am diagnosticat mama înainte de a merge la medic, comparând simptomele mele cu ale ei. Nu i-am recomandat nimic medicamentos în afară de o schimbare în alimentație, doar că atât timp cât nu elimină factorul care i-a declanșat criza, iar în cazul ei este de natură psihologică, și vindecarea va fi grea și de durată. Amânarea consultului medical specializat i-au adus și crizele cauzate de mirosuri, doar că aici se pot confunda ușor cu faptul că și ea are fierea ștrangulată, amintindu-mi că așa pornisem și eu.

În acest moment nu există tratament care să vindece astmul (cu excepția astmului alergic la debut), dar există tratament care controlează complet astmul, astfel încât să pot duce o viaţă perfect normală, inclusiv în planul integrării sociale. Am redus din crizele de astm cu ajutorul alimentației. Acum, crizele de astm sunt de natură psihologică și alergică ( atunci când mănânc alimente noi- cum ar fi kaki- cu care genele mele nu sunt obișnuite pentru că nu le am înregistrate în moștenirea genetică). Port inhalatorul cu mine, să specific asta să nu ”induc” în eroare. Cum ziceam mai sus, astmul nu se vindecă, doar se răresc crizele.

Eu am ales să mă vindec și cu ajutorul acestui plan nutrițional și a disciplinei în alimentație. Orele fixe – 7,10,13,16 și 19, sunt o poezie pentru mine zi de zi, pentru că se mulează pe rutina mea zilnică. Rutina ta referitoare la ore, poate fi alta!