În viața aceasta, cel putin o dată , ne-am pricopsit cu o anemie, o cantitate scăzută în organism a fierului. Eu însumi trăiesc fenomenul acesta acum, așa că m-am gândit că un astfel de articol ar putea ajuta și pe alții să-și revină sau să facă ceva pentru ei înșiși sau pentru cei dragi. Eu nu mai stau, așa că am luat măsuri. Un ochi atent m-a pus pe gânduri, și analizele medicale au confirmat lipsa fierului în organism.

Conform Wikipedia Anemia feriprivă (fierodeficitară, lipsa de fier) este cea mai răspândită formă de anemie și probabil cea mai frecventă carență alimentară întâlnită în lume. Prevalența acestei boli este estimată la circa 600 de milioane de pacienți de pe întregul glob. Carența de fier afectează producția de globule roșii (hemoglobină). Persoanele care suferă de anemie feriprivă prezintă deseori simptome de oboseală sau slăbiciune și tind să se albească la față.

Cele mai frecvente cauze ale anemiei feriprive sunt: alimentația deficitară și hemoragiile. Sugarii, a căror alimentație constă din produse lactate artificiale, obținute din lapte de vacă nefortifiat cu Fe, sunt mai expuși decât cei alăptați de mamă, deoarece laptele de vacă are o concentrație de fier mai mică decât cel de mamă, prezentând și o rebsortie mult mai slabă. Din același motiv carnea de vițel are o culoare așa de deschisă: Animalele sunt alăptate aproape exclusiv cu lapte de mamă la vârsta la care în natură ar fi trebuit de mult să se hrănească singure. Din această cauză nu pot beneficia de fierul existent în iarbă și frunze și devin atunci anemice. Hemoragiile apar deseori la femei și bărbați în tractul gastrointestinal, putând fi și de natură tumorală, la femeile tinere cauza lipsei de fier putând fi și menstruațiile prea puternice. În timpul sarcinii necesarul de fier din organism aproape că se dublează. Chiar și donatorii frecvenți de sânge au un necesar de fier mai mare, deoarece prin prelevarea unei cantități de jumătate de litru de sânge se pierd și cca. 250 mg de fier.

Fierul este foarte important pentru funcționarea normală a organismului, inclusiv, în ceea ce privește producerea de hemoglobină, adică a moleculelor din sânge care transportă oxigenul în tot corpul. Fierul este necesar și pentru menținerea sănătății celulelor, a pielii, părului sau a unghiilor.

Fierul din alimente este absorbit prin celule care se regăsesc la nivelul tractului gastrointestinal. Organismul nu reține decât o cantitate foarte mică de fier ingerat, din hrană. Odată absorbit, el este eliberat în sânge, unde o proteină numită transferină se atașează de el și îl transmite către ficat.

Fierul este stocat în ficat sub formă de feritină și eliberat în cantități suficiente pentru a produce noi celule roșii în măduva spinării. Când celulele roșii nu mai pot funcționa (120 de zile de activitate în sistemul circulator), ele sunt reabsorbite de splină. Fierul din aceste celule uzate poate fi reciclat de organism.

Anemia feriprivă poate avea cauze multiple, există mai multe categorii de persoane care prezintă un risc ridicat de a pierde fier sau de a nu-l putea asimila.

• femei în timpul menstruației, mai ales dacă aceasta este abundentă;
• femei însărcinate, cele care alăptează sau care au născut recent;
• persoane care au suferit o intervenție chirurgicală majoră sau o traumă psihică;
• persoane care au o afecțiune gastrointestinală:, boala Crohn, boala celiacă, boli – inflamatorii intestinale cum sunt colitele ulcerative, ulcerul peptic;
• persoane care au suferit proceduri bariatrice;
• vegetarieni, vegani sau alte persoane care au o dietă care nu include alimente bogate în fier (fierul din alimente vegetale, chiar și din acelea care conțin mult fier, nu este absorbit la fel de bine ca fierul provenit din carnea de pui sau de pește, de exemplu);
• copii care consumă mai mult de 500 de ml de lapte de vacă zilnic (laptele de vacă nu numai că este sărac în fier, dar poate încetini absorbția fierului și poate irita intestinele).

Alte cauze (mai rar întâlnite) care pot determina apariția anemiei feriprive:

• pierderi de sânge ca urmare a unor afecțiuni: ulcer gastroduodenal, varice esofagiene, litiază renală, fibrom uterin, hemoptizii în TBC, cancer esofagian, gastric sau de colon, esofagită, diverticulită;
• sângerări nazale cronice;
• transfuzii frecvente de sânge (donare);
• pierderi de sânge în urină ca urmare a unor disfuncționalități la nivelul rinichilor sau a vezicii urinare;
• consumul excesiv de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
• hemoroizi.

Simptomele anemiei feriprive

Simptomele anemiei feriprive pot fi adesea confundate cu ale altor afecțiuni. Prin urmare, este foarte important să consulți un medic specialist care să pună un diagnostic corect și să-ți recomande tratamentul adecvat. Iată care sunt principalele semne și simptome ale acestui tip de anemie:

• stare de oboseală, slăbiciune, scădere a rezistenței la efort;
• lipsa poftei de mâncare și energiei;
• paloare sau aspect galben al pielii;
• cefalee (dureri de cap);
• unghii fragile;
• piele uscată;
• dificultăți de respirație;
• amețeală;
• ritm cardiac crescut;
• dureri în zona pieptului;
• senzația de picioare și mâini reci;
• căderea părului;
• apetit pentru lucruri care nu sunt alimente – pământ, gheață, hârtie;
• umflare a limbii;
• senzație de înțepătură la nivelul picioarelor;
• sindrom al picioarelor neliniștite – o nevoie acută de a mișca picioarele atunci când ești în pat;
• dificultăți de concentrare.

Complicațiile anemiei feriprive

Ca și în cazul altor tipuri de anemii (mieloftizică, aplastică, talasemia, hemolitică, etc.), anemia feriprivă poate avea forme ușoare sau severe. Printre cele mai comune complicații ale anemiei feriprive sunt:

• probleme cardiace – anemia feriprivă poate determnina tulburări de ritm cardiac. Inima trebuie să pompeze mai mult sânge pentru a compensa deficitul de oxigen transportat prin sânge. Acest lucru poate duce la mărirea inimii sau la insuficiență cardiacă
• probleme în timpul sarcinii – în cazul femeilor însărcinate, anemia feriprivă netratată este asociată cu naștere prematură, avort spontan sau nașterea unor bebeluși subponderali;
• tulburări de creștere – în cazul copiilor, deficiența severă de fier poate duce la anemie și la întârzierea procesului de creștere. De asemenea, anemia feriprivă este asociată și cu un risc mai mare de infecții;
• alte complicații – malformații congenitale, tulburări cognitive, depresie.

Vegetarienii ( chiar cei care sunt vegetarieni de la nastere) nu sunt mai anemici decat nonvegetarienii, nu au o incidenta  anemiei feriprive mai mare decat a populatiei in general.

Cand cineva nu mai mananca produse din carne, va inlocui aceste alimente cu produse lactate cum ar fi: diverse branzeturi, iaurturi, smantana, etc. Din pacate, lactatele nu numai ca sunt o sursa saraca de fier, ci, in realitate, ele impiedica absorbtia ierului. Din aceasta cauza, atunci cand vegetarienii folosesc lactate, este bine sa nu exagereze, cu gandul ca trebuie sa compenseze lipsa carnii, ci sa le consume conform piramei alimentare. Aceasta ineamna nu mai mult de 2-3 portii pe zi. O portie inseamna un pahar cu lapte sau 50 de grame de branza de vaci, cas sau telemea. Se va inlocui carnea cu alimente de origine vegetala care sunt bogate in fier.

Factori care influenteaza absorbtia fierului

Vegetarienii au nevoie de mai mult fier decat nonvegetarienii. Fierul din produsele animale(carne) se absoarbe intr-o proportie mai mare decat fierul din produse vegetale. Unul dintre factorii majori care influenteaza absorbtia fierului este absorbtia fierului. Persoanele care au carenta de fier absorb de doua ori mai mult fier din carne si derivate si de zece ori mai mult fier din alimentele vegetale, in comparatie cu persoanele care au fier suficient in organism. Cu cat cantitatea de fier ingerata la o masa este mai mare, cu atat cantitatea de fier absorbita de organism este mai mica. Vitamina C creste foarte mult absorbtia fierului in organism – in cazul vegetalelor, dar nu afecteaza absorbtia fierului din carne. Un pahar cu suc de portocale sau de rosii creste absorbtia fierului din alimente vegetale de patru ori. Condita este ca vitamina C si fierul sa fie consumate la aceeasi masa. Este usor sa combinati alimente vegetale bogate in fier cu alimente care contin vitamina C.

Exemple :

• Fulgi de ovaz cu mar sau portocale
• Cereale fierte in sos nefiert de capsuni
• Paste cu bulion
• Fasole si rosii sau bulion

Pe de alta parte, unele alimente reduc sau chiar impiedica absorbtia fierului. De exemplu tainul din ceaiul negru poate reduce la jumatate absorbtia fierului din alimentele vegetale. Cafeaua are acelasi efect – am scris un articol referitor la acest aspect, si, atunci cand este consumata cu lapte, acest efect este si mai puternic. Calciul inhiba absorbtia fierului, astfel ca, atunci cand consumam lapte sau lactate,se reduce mult cantitatea  de fier ingerata la masa respectiva. Un consum foarte mare de fibre alimentare si de fitati reduce absorbtia fierului. Totusi, acest fapt este contrabalansat de faptul ca dieta celor care sunt in aceasta situatie este foarte bogata in fier si vitamina C, cat si in alti acizi organici continuti in fructe si legume.

Fierul si dietele vegetariene.

Desigur ca nu ma adresez doar mancatorilor de carne ci si acelora care nu consuma carne.

Am scris mai sus ca vegetarienii nu sunt mai anemici decat nonvegetarienii. Acestia din urma au, in general depozite mai mari de fier in organism. Mai mult, nu inseamna intotdeauna mai bine. Prea mult fier in organism poate constitui un dezavantaj. Cu ani in urma, fierul din carne  a fost considerat superior, insa astazi, in urma cercetarilor facute, studiilor de specialitate, vegetatorii sunt avantajati si la acest capitol. Prea mult fier in organism poate creste riscul de boli cronice cum ar fi ateroscleroza (cardiopatia ischemica) si cancerul. Cuuum? Uite asa.. fierul poate sa promoveze procesul de  oxidare si de formare a radicalolor liberi. Aceste substante foarte reactive si instabile pot provoca daune la nivel celular si pot fi implicate in declansarea cancerului si a bolilor cardiovasculae.

Nonvegetarienii au dezavantajul ca fierul din carne si derivati se absoarbe cam in aceeasi proportie, indiferent de situatia depozitelor din organism. De aici poate aparea conditia de supraincarcare cu fier, care poate fi un factor de risc in aparitia bolilor enuntate. Pe de alta parte, absorbtia fierului din alimentele vegetale este mai strict controlata, prin urmare este mai sigura, pentru ca este mai sensibila la nevoia de fier din organism. Datele actuale sugereaza ca este mai sigur a se consuma fier din surse vegetale.

Daca v-am atras interesul, urmeaza si un articol despre copiii vegetarieni – recomandari si semnale de alarma.