Multe persoane care tin cure de slabire, obisnuiesc sa mestece gumă cand li se face foame. Insa guma de mestecat, nu tine pofta de mancare sub control , ci chiar indeamna organismul sa ceara alimente de tip junk food.

Un studiu publicat  in revista de specialitate “Eating Behaviors” arata ca guma de mestecat face mai mult rau in cura de slabire decat bine, pentru ca trezeste in persoanele care o mesteca pofta de alimente   junk food, precum biscuiti, bomboane sau chipsuri.

Vinovat pentru acest fenomen este mentolul din guma, acea substanta care ii da gustul proaspat mentolat. Si pasta de dinti contine mentol si aproape toata lumea a constatat, cel putin o data, ca o banana sau un suc natural de portocale consumate dupa spalatul pe dinti au un gust rau, desi sunt produse cat se poate de sanatoase si gustoase.

Mentolul din guma de mestecat actioneaza la fel: determina omul sa respinga produsele proaspete si naturale.

Christine Swoboda si Jennifer Temple de la Universitatea din Buffalo au decis sa stabileasca exact ce rol are guma de mestecat in procesul de slabit. Au coopotat 44 de voluntari carora li s-au pus la dispozitie tot felul de alimente: de la salate la mandarine si  struguri, dar si chipsuri, bomboane si alte produse catalogate drept junk food. Jumatate din participanti au mestecat guma in perioada studiului, iar ceea ce mancau dupa si inainte a fost analizat indeaproape.

Constatare: atunci cand mestecam guma, luam mai putine mese in timpul zilei. Dar acest lucru nu inseamna neaparat un aport caloric mai mic. Persoanele care au mestecat guma in timpul studiului au preferat alimente bogate in calorii, multe din categoria junk, si au avut chiar un aport caloric zilnic mai mare decat persoanele care nu au mestecat guma.

“De vina este mentolul care interactioneaza cu nutrientii dn fructe si din legume si le face sa aiba un gust rau, determinand persoanele sa nu le mai consume”, explica Swoboda.

Ea atrage atentia ca se creeaza un mecanism prin care fructele, in mod normal gustoase, sunt “vazute” de creier drept alimente cu gust rau, motiv pentru care acesta le respinge. In schimb, produsele bogate in grasimi, in zaharuri si in calorii nu contin nutrientii din fructe care reactioneaza cu mentolul, motiv pentru care, chiar si dupa spalatul pe dinti sau mestecatul gumii, acestea tot au un gust bun. Creierul invata acest lucru si incepe sa ceara junk food.
Nu știu câte persoane au citit lista de ingrediente de pe pachetele de gumă de mestecat, dar sunt convinsa că dintre cei care au citit-o peste 70-80% la sută nu au înțeles nimic.

După cum veți vedea în continuare gumele de mestecat sunt cele mai toxice “alimente”, iar dumneavoastră vă expuneți zilnic, în mod voluntar, organismul la atacul substanțelor prezente în acestea.

Este guma de mestecat daunatoare organismului?
Hai sa ne gandim la îndulcitori
În funcție de firma producătoare sau de tipul de gumă de mestecat, aceasta poate conține între 1 și 6 îndulcitori. Cei mai cunoscuți sunt sorbitolul și aspartamul. Mai există și malitol, manitol, acesulfam, xilitol etc.

Câteva dintre efectele sorbitolului și aspartamului asupra organismului sunt: slăbirea sistemului imunitar, hipotensiune, afecțiuni cardiovasculare, retinopatie, cataractă, dureri abdominale, flatulență, balonare, dureri de cap, spasme musculare, depresie, probleme de vedere etc.

Trebuie să vă gândiți că în foarte multe gume de mestecat se folosesc mai mulți îndulcitori, fiecare venind cu “doza” lui de efecte nedorite.

Arome naturale și artificiale
De obicei aromele naturale sunt mai mult arome artificiale dacă ținem cont că acestea trec prin foarte multe etape până ajung în produsul final. Să nu va imaginați că atunci când este produsă o gumă de mestecat cu aromă “naturală” de pepene sau capșuni, vine cineva și aruncă acolo un kilogram de capșuni sau câteva felii de pepene.

Aromele naturale sunt substanțe extrase din diverse materii prime de origine animală sau vegetală și au fost procesate cu ajutorul unor substanțe mai mult sau mai puțin naturale. În cazul extragerii aromelor prin intermediul unor substanțe artificiale, o mică parte din acestea rămâne în extras. Este aproape imposibil să produci o substanță ce este 100% pură.

Despre aromele artificiale nici nu cred ca mai are rost să vă povestesc. Un lucru amuzant este faptul că producătorii de arome artificiale susțin că acestea sunt la fel cu cele naturale sau chiar mai bune.

Nu cred acest lucru și consider că cele “naturale” sunt puțin mai spre natural decât cele artificiale și că afirmațiile de mai sus reprezintă doar lupta între producătorii celor două tipuri de arome sau între procesatorii ce le folosesc în produsele lor.

Coloranți artificiali și naturali
În cazul coloranților se aplică cele spuse despre aromele “naturale” și chiar dacă există coloranți din morcovi, sfecla roșie etc., aceștia nu prea mai au legatură cu alimentul din care au fost extrași.

Sunt multe studii ce arată că aceștia nu au efecte adverse “grave”. Putem trage concluzia ca aceștia au efecte adverse, doar că mai ușoare, ca diaree, balonare, dureri de cap etc. Coloranții alimentari naturali pot fi obținuti chiar și din gândaci. Mai multe despre acest aspect puteți citi aici.

Cei mai folosiți coloranți în gumele de mestecat sunt: oxidul de titan, roșu 40, tartrazina și curcumina.

Colorantii artificiali pot fi cancerigeni si pot produce multe alte afecțiuni. În cazul copiilor, aceștia pot produce sindromul de hiperactivitate și deficiență de concentrare.

Gumele de mestecat mai conțin:
– bază de gumă – un amestec de cauciuc, rașină și elastomeri ce conșine și acetat de vinil, substanță posibil cancerigenă.

– uleiuri parțial hidrogenate – pline de grăsimi trans și similare uleiurilor parțial hidrogenate din margarină.

– glicerol – provoacă dureri de cap, amețeală, balonare, greață și diaree.

– BHA – cancerigen pentru animale.

– agenți de îngroșare și glazurare – gumă de caruba, gumă arabică, gumă guar, gumă Xantan. Acestea sunt substanțe produse cu ajutorul microorganismelor sau prin sinteză chimică și pot produce diaree, balonare, alergii etc.

– acid citric – aditiv alimentar ce produce iritarea mucoaselor și distruge smalțul dentar.

Alte efecte ale gumei de mestecat
Atunci când mestecați gumă, organismul, crezând că este ora mesei, secretă inutil salivă și enzime și astfel puteți avea probleme digestive grave.

Guma de mestecat poate să distrugă aparatele dentare, smalțul dinților și plombele.

Din cauza consumului frecvent de gumă de mestecat mușchii implicați în masticație obosesc producând dureri de cap. În acest mod se uzează inutil articulațile mandibulei, ceea ce poate produce dureri pe perioade îndelungate.”

Inclusiv cafeaua fara zahar are un aport caloric de 8 de calorii la 150 de ml, insa nutritionistii spun ca nu trebuie/merita a fi luat in calcul. Daca adaugi zahar, se schimba aportul caloric. O cafea poate ajunge de la 130 la 300 de calorii.