Cea mai amuzantă întrebare pe care mi-o adresează cel mai adesea cei care își doresc să țină fixul este ” Când facem sex/dragoste?” și eu le răspund.. ” Între fixuri, e ca un antrenament de fitness, care, dacă este cu noroc , e cu oac oac după nouă luni!”

Desigur că nu exagerez cu nimic atunci când vă spun astea. Exact așa se face sau când vă vine. Buuun, ții deja fixul și descoperi în baie, pe wc că ești deja gravidă în cinci săptămâni, că unele simțuri ți s-au alterat, unele ți s-au accentuat, că rațele fac parte din viața ta, sau în cazul fericit nu, că ți-e poftă de ceva dulce sau sărat, că ai nervișori și că iți vine uneori să-i dai una în ochi bărbatului tău, fără ca acesta să aibă vreo ”vină” pentru grețurile tale.

Ții fixul și îți este teamă că te vei îngrășa peste măsură, te imaginezi o mică balenuță care a luat în greutate vreo treizeci de kilograme ( în cazul meu). Buuun, și ce faci în acest caz? La cursul de nutriție am învățat în acest weekend despre dietoterapie, iar un mic capitol a fost dedicat și femeii aflate în stare de graviditate. Așa că și întrebarea și articolul de față  vine fix în momentul în care una dintre voi are nevoie de câteva informații în plus, despre cum să fie dieta femeii gravide în această situație.

În timpul sarcinii cresc cerințele de nutrienți, iar recomandările nutriționale sunt cu aproximativ 25% mai mari decât în cazul cantităților pentru femeile care nu sunt gravide, și anume: proteine, acid a-linolenic, iod, fier, zinc, niacină, riboflavină, tiamină și vitamina B6. Nevoile pentru proteine, fier și vitamina B6 sunt cu aproximativ 50% mai mari. Surse importante  de astfel de nutrienți găsim în legumele de un verde închis sau portocaliu, carne, fasole, nuci și altele pe care le vom detalia pe parcurs.
În general, necesarul de nutrienți crește mai mult în timpul sarcinii decât în ​​orice altă etapă în viața adultă a unei femei. Sunt necesari nutrienți suplimentari în timpul gestației pentru dezvoltarea fătului, precum și pentru creșterea țesuturilor materne care susțin dezvoltarea fătului. Materialele necesare pentru această creștere rapidă și dezvoltare, depind de aprovizionarea cu  nutrienți din dieta materna. Cu toate acestea, datorită rolului diferit al nutrienților în dezvoltarea țesuturilor precum și modificărilor nutritive specifice în homeostaza maternă în timpul sarcinii, necesarul de nutrienți nu crește uniform.

Schimbările în eficiența absorbției din tractul gastrointestinal și excreția de către sistemul renal, precum și schimbările în depozitele materne sau rezerva de țesut, sunt exemple de mecanisme homeostatice care trebuie luate în considerare la stabilirea cerințelor nutritive în timpul gestației. Pentru că cererea pentru unii nutrienți este mare în comparație cu alții, trebuie luată în considerare alegerea unei diete optime în timpul sarcinii. Nevoile de energie din timpul sarcinii variază în funcție de rata metabolică bazală a femeii, de greutatea de dinaintea sarcinii, cantitatea și compoziția creșterii în greutate, de stadiul sarcinii și de nivelul activității fizice. Se presupune că în medie, o femeie însărcinată are nevoie de un total de 85.000 de calorii suplimentare pe parcursul a 40 de săptămâni de sarcină, care extrapolează la aproximativ 300 de calorii pe zi. Cu toate acestea, pentru cele mai multe femei, necesarul de energie în primul trimestru de sarcină este minim. În timp ce primul trimestru este caracterzizat printr-o  dezvoltare rapidă a organelor și a țesuturilor fetale, aceste procese nu sunt foarte intense. Rata maternala metabolică bazala, de exemplu, nu este măsurabil crescută până în a patra de sarcină, când au loc creșteri semnificative ale uterului, glandelor mamare, placenta, făt, precum și creșteri ale volumului sanguin, și se dezvolta sistemul respirator. Pe măsură ce femeia gravidă ia în greutate, aceasta necesită și mai multă energie pentru a realiza aceeași cantitate de muncă fizică astfel încât, chiar dacă nivelurile activității fizice rămân neschimbate față de perioada anterioară sarcinii, costurile energetice specifice acestor activități, cresc. Pentru femeile cu o greutate normală înainte de sarcină ( IMC 19,8-26 kg m2), creșterea în greutate recomandată este de 11,3 si 15, 9 kg și rata  recomandată pentru creșterea în greutate este de 0,9-1,8 kg în primul trimestru și de aproximativ 0,5 kg pe săptămână după această perioadă. Pentru femeile subponderale cu un IMC mai mic de 19,8 este recomandat un câștig total de 12,7-18,1 kg, pentru femeile care inainte de sarcina erau supraponderale este recomandată o luare în greutate de 6,8-11,3 kg și o creștere de 7 kg , cu un IMC de peste 29, pentru femeile obeze.  Chiar și în cazul femeilor obeze, creșterea insuficientă în greutate din timpul sarcinii poate duce la o eventuală naștere prematură. Nevoile suplimentare de energie in timpul sarcinii sunt relativ mici în raport cu nevoile pentru alți nutrienți. Este nevoie de o suplimentare calorică de 340-450 de calorii, care poate fi consumat foarte simplu prin adăugarea la o gustare a unui lapte de exemplu care are 3,5 % grăsime  sau mai gras. Dacă ne luăm după dictonul ” să mâncăm cât pentru doi, cu adevărat vom deveni mai frumoase ce-i drept, dar mai grase- este adevarat, când ar trebui să înțelegem că suplimentarea calorică este de fapt doar de 300 de calorii pe zi pentru un singur făt. Dacă avem gemeni, da.. băgăm la dublu. Mai mult, pentru femeile obeze, femeile sedentare și femeile ale căror niveluri de activitate scad în timpul sarcinii (de exemplu, odihnă în pat) recomandarea de 340-450 kcal / zi poate fi prea mare. Pe de altă parte, femeile subponderale, tinere, mamele adolescente care sunt încă în creștere (<14 ani), iar femeile care au sarcină gemelară pot avea nevoie de 500 kcal / zi sau mai mult. În timpul sarcinii, proteinele suplimentare sunt folosite pentru creșterea fătului, dezvoltarea placentară, producția de lichid amniotic, creșterea volumului de sânge maternal și formarea altor țesuturi materne. La începutul sarcinii, cerințele pentru proteinele suplimentare sunt relativ mici, dar cresc progresiv în sarcină.  Aproximativ 82% din cererea totală pentru 925 de grame de proteine pentru nevoile materne și fetale sunt acumulate în ultima jumătate a perioadei de gestație. Insuficiența aportului  de proteine materne presupune riscul scăderii greutății la naștere. Exista abordări diferite pentru a calcula proteina în timpul sarcinii. În a doua jumătate a sarcinii, aceasta se traduce într-o creștere de 25 g / zi, cerință pentru un total de aproximativ 70-75 g / zi (sau 1,1 g proteină per kg corp greutate pe zi).