Fiziologia digestiei: digestie, absorbție și tranzit intestinal

În practica clinică și în educația nutrițională persistă ideea eronată conform căreia alimentele ingerate sunt digerate și eliminate în aceeași zi. Din punct de vedere fiziologic, această afirmație este incorectă. Digestia, absorbția și eliminarea sunt procese distincte, care au loc în segmente diferite ale tubului digestiv și pe intervale de timp diferite.

  1. Digestia – definiție fiziologică
    Digestia reprezintă ansamblul proceselor mecanice, chimice și enzimatice prin care macronutrienții alimentari sunt transformați în molecule simple, absorbabile:
    glucide → monozaharide
    proteine → aminoacizi
    lipide → acizi grași și monogliceride
    Digestia nu include eliminarea reziduurilor alimentare.
  2. Etapele digestiei
    2.1 Cavitatea orală
    – Digestie mecanică prin masticație
    – Digestie chimică inițială a glucidelor prin amilaza salivară
    – Fără absorbție semnificativă de nutrienți
    Durată: câteva minute
    2.2 Digestia gastrică
    – Are loc în stomac
    – Secreție de acid clorhidric (HCl) și pepsină
    – Inițierea digestiei proteinelor
    Formarea chimului gastric

Golirea gastrică: 2–6 ore, influențată de:

– densitatea calorică
conținutul lipidic
– volumul mesei
2.3 Digestia și absorbția intestinală
Localizare: intestin subțire (duoden, jejun, ileon)
Intervin:
bila (emulsificarea lipidelor)
enzimele pancreatice
– Finalizarea digestiei macronutrienților
– Absorbția nutrienților prin vilozitățile intestinale în circulația portală și limfatică
Durată: 4–8 ore
Majoritatea nutrienților sunt absorbiți în aceeași zi în care sunt consumați.
2.4 Intestinul gros (colonul)
Nu are rol digestiv enzimatic
Funcții principale:
– absorbția apei și electroliților
– fermentația bacteriană a fibrelor
– formarea materiilor fecale
Durată: 12–48 ore sau mai mult

  1. Tranzitul intestinal total
    Tranzitul intestinal total (de la ingestie la defecație) este:
    în medie 24–72 de ore
    influențat de:
    aportul de fibre
    – hidratare
    – activitatea fizică
    – status neuro-hormonal
    – microbiota intestinală
    👉 Materiile fecale eliminate într-o zi provin, în mod obișnuit, din mesele ingerate cu 1–3 zile anterior.
  2. Digestia alimentelor (valori medii)
    Fructe: 30–60 min
    Legume gătite: 1–2 h
    Legume crude: 2–3 h
    Glucide rafinate: 1–2 h
    Cereale integrale: 2–3 h
    Ouă: 2–3 h
    Carne albă: 2–4 h
    Carne roșie: 4–6 h
    Lipide: întârzie golirea gastrică și digestia globală
  3. Fibrele alimentare – rol fiziologic
    Fibrele alimentare sunt carbohidrați nedigerabili care:
    – nu sunt hidrolizați de enzimele digestive umane
    – sunt fermentați parțial de microbiota colonică
    – cresc masa fecală
    – accelerează tranzitul intestinal
    – susțin sănătatea barierei intestinale
    Aportul insuficient de fibre este asociat cu constipație funcțională, iar creșterea bruscă a aportului poate genera distensie abdominală și flatulență.
  4. Reflexul gastro-colic și falsa impresie de „eliminare rapidă”
    Ingestia alimentelor stimulează reflexul gastro-colic, mecanism neuro-hormonal care:
    – crește motilitatea colonului
    – poate declanșa defecația imediat după masă
    Acest fenomen nu implică eliminarea alimentelor recent ingerate, ci mobilizarea conținutului colonic preexistent.
  5. Digestia, greutatea corporală și distensia abdominală
    Creșterea ponderală imediată postprandială reflectă:
    – volum alimentar
    – retenție hidrică
    – conținut intestinal
    Nu reprezintă acumulare de țesut adipos.
    Distensia abdominală apare frecvent prin:
    – fermentație colonică
    – aerofagie
    – disbioză intestinală
    – stres cronic (axa intestin–creier)

    Digestia, absorbția și eliminarea sunt procese distincte
    Absorbția nutrienților are loc predominant în intestinul subțire.
    Eliminarea resturilor alimentare survine la 24–72 de ore.
    Materiile fecale eliminate zilnic nu reflectă alimentația din aceeași zi.
    O înțelegere corectă a fiziologiei digestive contribuie la demontarea miturilor alimentare și la educația nutrițională bazată pe dovezi.

Posted

in

by

Tags:

Comments

Lasă un comentariu