În practica clinică și în educația nutrițională persistă ideea eronată conform căreia alimentele ingerate sunt digerate și eliminate în aceeași zi. Din punct de vedere fiziologic, această afirmație este incorectă. Digestia, absorbția și eliminarea sunt procese distincte, care au loc în segmente diferite ale tubului digestiv și pe intervale de timp diferite.
- Digestia – definiție fiziologică
Digestia reprezintă ansamblul proceselor mecanice, chimice și enzimatice prin care macronutrienții alimentari sunt transformați în molecule simple, absorbabile:
glucide → monozaharide
proteine → aminoacizi
lipide → acizi grași și monogliceride
Digestia nu include eliminarea reziduurilor alimentare. - Etapele digestiei
2.1 Cavitatea orală
– Digestie mecanică prin masticație
– Digestie chimică inițială a glucidelor prin amilaza salivară
– Fără absorbție semnificativă de nutrienți
Durată: câteva minute
2.2 Digestia gastrică
– Are loc în stomac
– Secreție de acid clorhidric (HCl) și pepsină
– Inițierea digestiei proteinelor
Formarea chimului gastric
Golirea gastrică: 2–6 ore, influențată de:
– densitatea calorică
– conținutul lipidic
– volumul mesei
2.3 Digestia și absorbția intestinală
Localizare: intestin subțire (duoden, jejun, ileon)
Intervin:
– bila (emulsificarea lipidelor)
– enzimele pancreatice
– Finalizarea digestiei macronutrienților
– Absorbția nutrienților prin vilozitățile intestinale în circulația portală și limfatică
Durată: 4–8 ore
Majoritatea nutrienților sunt absorbiți în aceeași zi în care sunt consumați.
2.4 Intestinul gros (colonul)
Nu are rol digestiv enzimatic
Funcții principale:
– absorbția apei și electroliților
– fermentația bacteriană a fibrelor
– formarea materiilor fecale
Durată: 12–48 ore sau mai mult
- Tranzitul intestinal total
Tranzitul intestinal total (de la ingestie la defecație) este:
în medie 24–72 de ore
influențat de:
– aportul de fibre
– hidratare
– activitatea fizică
– status neuro-hormonal
– microbiota intestinală
👉 Materiile fecale eliminate într-o zi provin, în mod obișnuit, din mesele ingerate cu 1–3 zile anterior. - Digestia alimentelor (valori medii)
Fructe: 30–60 min
Legume gătite: 1–2 h
Legume crude: 2–3 h
Glucide rafinate: 1–2 h
Cereale integrale: 2–3 h
Ouă: 2–3 h
Carne albă: 2–4 h
Carne roșie: 4–6 h
Lipide: întârzie golirea gastrică și digestia globală - Fibrele alimentare – rol fiziologic
Fibrele alimentare sunt carbohidrați nedigerabili care:
– nu sunt hidrolizați de enzimele digestive umane
– sunt fermentați parțial de microbiota colonică
– cresc masa fecală
– accelerează tranzitul intestinal
– susțin sănătatea barierei intestinale
Aportul insuficient de fibre este asociat cu constipație funcțională, iar creșterea bruscă a aportului poate genera distensie abdominală și flatulență. - Reflexul gastro-colic și falsa impresie de „eliminare rapidă”
Ingestia alimentelor stimulează reflexul gastro-colic, mecanism neuro-hormonal care:
– crește motilitatea colonului
– poate declanșa defecația imediat după masă
Acest fenomen nu implică eliminarea alimentelor recent ingerate, ci mobilizarea conținutului colonic preexistent. - Digestia, greutatea corporală și distensia abdominală
Creșterea ponderală imediată postprandială reflectă:
– volum alimentar
– retenție hidrică
– conținut intestinal
Nu reprezintă acumulare de țesut adipos.
Distensia abdominală apare frecvent prin:
– fermentație colonică
– aerofagie
– disbioză intestinală
– stres cronic (axa intestin–creier)
Digestia, absorbția și eliminarea sunt procese distincte
Absorbția nutrienților are loc predominant în intestinul subțire.
Eliminarea resturilor alimentare survine la 24–72 de ore.
Materiile fecale eliminate zilnic nu reflectă alimentația din aceeași zi.
O înțelegere corectă a fiziologiei digestive contribuie la demontarea miturilor alimentare și la educația nutrițională bazată pe dovezi.

Lasă un comentariu