1. Introducere
În ultimele decenii, incidența afecțiunilor gastrointestinale cronice precum boala celiacă, alergia la proteinele din laptele de vacă și sindromul colonului iritabil (SCI) a crescut semnificativ, generând provocări medicale, nutriționale și psihologice. Deși fiecare dintre aceste condiții are o etiologie distinctă, pacienții care le dezvoltă concomitent se confruntă cu un impact sever asupra calității vieții. Efectele nu sunt doar fizice – ele influențează profund starea emoțională, relațiile sociale și echilibrul psihologic. În acest articol am explorat legăturile dintre aceste afecțiuni și emoții, dar și modurile în care pot fi gestionate holistic, mai ales în contexte familiale.
2. Descrierea celor trei afecțiuni
2.1. Boala celiacă
Afecțiune autoimună declanșată de consumul de gluten.
Duce la atrofie vilozitară și malabsorbție intestinală.
Se asociază frecvent cu alte tulburări autoimune și alergii.
2.2. Alergia la proteinele din laptele de vacă
Reacție imună la proteinele laptelui (caseină, lactoglobulină).
Poate fi IgE-imediată (cu reacții rapide) sau non-IgE (cu manifestări întârziate).
La adulți, poate deveni cronică și dificil de diagnosticat.
2.3. Sindromul colonului iritabil (SCI)
Tulburare funcțională a intestinului, fără cauză organică clară.
Simptome: durere abdominală, balonare, alternanță între diaree și constipație.
Are o componentă psihosomatică importantă, fiind agravat de stres, anxietate, depresie.
3. Legături între aceste afecțiuni
3.1. Dereglarea microbiomului și permeabilitatea intestinală
Toate cele trei afecțiuni implică, într-o formă sau alta, inflamație intestinală și dezechilibru microbiotic, ceea ce favorizează:
Hiperpermeabilitate intestinală („leaky gut”)
Reacții imune exagerate
Transmiterea de semnale inflamatorii către sistemul nervos central
3.2. Axa intestin-creier și emoțiile
Inflamația intestinală poate stimula eliberarea de citokine pro-inflamatorii care afectează echilibrul neurotransmițătorilor (serotonină, dopamină).
Astfel, se instalează frecvent anxietate, depresie și tulburări de somn la acești pacienți.
În SCI, simptomele pot fi exacerbate de hiperactivarea axei HPA (răspunsul la stres).
4. Impactul psihologic cumulativ
Pacienții care suferă simultan de aceste trei afecțiuni resimt:
Oboseală cronică și lipsă de energie
Anxietate anticipatorie legată de alimentație („oare ce îmi va provoca disconfort?”)
Evitare socială și izolare
Sentiment de vinovăție sau frustrare în relațiile de familie
Un diagnostic multiplu poate duce la tulburări depresive majore dacă pacientul nu primește suportul psihologic adecvat.
5. Gestionarea alimentației în contextul celor trei afecțiuni
5.1. Alimente permise
Cereale fără gluten: orez, hrișcă, quinoa, porumb
Lapte vegetal: orez, migdale, cocos (verificate pentru siguranță digestivă)
Proteine ușor digerabile: carne slabă, ouă, pește
Legume fierte sau gătite ușor: dovlecei, morcov, cartof dulce
Fructe: banane, afine, mere coapte
Grăsimi sănătoase: ulei de măsline, avocado
5.2. Alimente interzise
Gluten (grâu, orz, secară)
Lactate și derivate din lapte de vacă
Leguminoase fermentabile (în SCI)
Zahăr în exces și îndulcitori artificiali
Alcool, cafeină, alimente foarte procesate
5.3. Mod de preparare
Gătirea alimentelor prin fierbere, abur sau coacere
Evitarea prăjelilor și a alimentelor greu digerabile
Citirea etichetelor pentru a evita contaminarea cu gluten sau lapte
Mese mici și dese, cu un jurnal alimentar pentru urmărirea simptomelor
6. Gestionarea psihologică și emoțională
6.1. Intervenții recomandate
Psihoterapie cognitiv-comportamentală pentru controlul anxietății și depresiei
Mindfulness și respirație conștientă, utile în SCI
Grupuri de suport cu alți pacienți cu restricții alimentare
Jurnal emoțional și alimentar – pentru autocunoaștere și monitorizare
6.2. Importanța sprijinului psihologic
Fără sprijin emoțional, pacienții pot dezvolta tulburări de comportament alimentar sau chiar fobii legate de alimentație (sitofobie, ortorexie).
7. Rolul familiei în gestionarea unui caz complex
7.1. Educarea familiei
Familia trebuie să înțeleagă natura acestor afecțiuni și să evite etichetarea pacientului ca „pretențios”.
Este esențială înțelegerea restricțiilor alimentare și participarea la planificarea meselor.
7.2. Sprijin emoțional
Familia trebuie să fie un spațiu de siguranță psihologică.
Validarea emoțiilor pacientului („înțeleg că este greu”) este mai importantă decât oferirea de „soluții rapide”.
7.3. Participare activă
Gătitul împreună, mersul la cumpărături, crearea unui mediu fără contaminanți alimentari
Implicarea în activități sociale adaptate – ieșiri fără riscuri alimentare
8. Concluzii
A trăi cu boala celiacă, alergie la proteinele din laptele de vacă și SCI presupune o adaptare continuă a stilului de viață, dar și o provocare emoțională majoră. Impactul psihologic este real și profund, iar gestionarea eficientă presupune o abordare integrată: alimentară, emoțională și familială. Cu un mediu de sprijin adecvat și o echipă interdisciplinară, pacienții pot avea o viață echilibrată și funcțională, în ciuda restricțiilor.
Bibliografie
1. Foster, J.A., Rinaman, L., Cryan, J.F. (2017). Stress & the gut-brain axis: regulation by the microbiome. Neurobiology of Stress, 7, 124–136.
2. Ludvigsson, J.F., et al. (2013). The Oslo definitions for coeliac disease and related terms. Gut, 62(1), 43–52.
3. Monsbakken, K.W., et al. (2006). Mood and anxiety disorders in IBS. Alimentary Pharmacology & Therapeutics, 24(3), 447–456.
4. Valletta, E. et al. (2017). Celiac disease and cow’s milk protein allergy: is it just a matter of intestinal permeability? Nutrients, 9(10), 1120.
5. Halpert, A., et al. (2010). The impact of IBS on emotional well-being: a review. Journal of Clinical Gastroenterology, 44(9), 630–635.
6. Sainsbury, A., et al. (2018). The role of food intolerance in functional gastrointestinal disorders. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, 15, 386–396.
FIXUL care îți SCHIMBĂ viața! 
Lasă un comentariu