În cea mai pură formă, este inodoră, aproape incoloră și fără gust. Este în corpul nostru, în alimentele pe care le consumăm și băuturile pe care le bem. Ne folosim de ea pentru a ne spăla hainele, vasele, mașina și tot ce este în jurul nostru. Putem călători pe ea sau să sărim în ea pentru a ne răcori în zilele fierbinți de vară. Multe dintre produsele pe care le utilizăm în fiecare zi o conțin sau au fost fabricate utilizând-o. Toate formele de viață au nevoie de ea, iar dacă nu se vor folosi de ea, vor muri. Care este cea mai importantă substanță necesară pentru existența noastră?

APA!

Apa este o moleculă cu un atom de oxigen și doi atomi de hidrogen, legați împreună de electroni împărțiți. Este o moleculă polară în formă de V, ceea ce înseamnă că este încărcată pozitiv, lângă atomii de hidrogen și în apropiere de atomul de oxigen. Moleculele de apă sunt atrase natural și se lipesc unele de altele din cauza acestei polarități, formând o legătură de hidrogen. Această legătură de hidrogen este motivul din spatele multor proprietăți speciale ale apei, cum ar fi faptul că este mai densă în stare lichidă decât în ​​stare solidă (gheața plutește pe apă) (^ Greenwood, Norman N.; Earnshaw, Alan (1997). Chemistry of the Elements (ed. 2nd). Oxford: Butterworth-Heinemann.)

Consumul zilnic de apă  este bun pentru sănătate în general. Deoarece apa potabilă simplă are zero calorii, aceasta ajută și la menținerea greutății corporale și la reducerea aportului caloric, atunci când se înlocuiesc băuturile calorice, cum ar fi sucul obișnuit, cafeaua cu zahar, frișcă, lapte și alte adaosuri. Apa potabilă previne deshidratarea, schimbarea bunei dispoziții, previne supraîncălzirea corpului, constipația și apariția pietrelor la rinichi. Realitatea este că majoritatea oamenilor consumă de fapt o cantitate mare de apă în fiecare zi, pur și simplu nu sub forma apei pure. Când se ia în considerare aportul total de apă, toate formele de băuturi comune – cum ar fi apă, cafea, ceai, apă carbogazoasă și suc – ne ajută să ne menținem foarte bine hidratați. De asemenea, conținutul de umiditate din alimentele pe care le consumăm contribuie semnificativ la aportul zilnic de apă total.

Aproximativ 80% din consumul de apă provine din apă potabilă și din alte băuturi, iar celelalte 20% provin din alimente. Așa că răspund oarecum la întrebarea :” Dar eu câtă apă trebuie să beau?” La un necesar de 2,5 litri apă pe zi, calculeaza 80%. Restul provine din alimente. Crește aportul de lichide dacă ești sportiv sau ai activități care necesită hidratare.

Caz real

În ianuarie 2007, după ce a participat  în cadrul concurs pentru a câștiga un Nintendo Wii, o tânără de 28 de ani, Jennifer Strange, a fost găsită moartă în casa ei din California. Realizatorii emisiunii radio au acordat sistemul de joc concurentului care ar putea bea cea mai mare cantitate de  apă fără a merge deloc la toaletă. Potrivit unor rapoarte preliminare de autopsie, Strange a murit aparent din cauza consumului prea mare de apă într-un timp mult prea scurt, ducând la o stare numită intoxicare cu apă.

De ceva vreme aud foarte multe femei, care nu fac sport în general, că beau în unele zile chiar și cinci -șase litri de apă, cauzând o sete excesivă și stări de rău după consumarea acesteia. Tot aici, pe blog am amintit despre intoxicația cu apă la ”regulile fixului” însă acum detaliez pe înțelesul nostru. Intoxicația cu apă are loc atunci când o persoană bea atât de multă apă încât substanțele nutritive din organism se diluează până la punctul în care nu mai pot să-și facă datoria. Probabil ați citit mai devreme termenul de electroliți (articolul Apa, sodiul si potasiul), indiferent dacă se referă la băuturi sportive (care furnizează electroliți în plus față de fluide) sau la anumite condiții, cum ar fi bulimia sau diareea, care cauzează „dezechilibre electrolitice” periculoase în organism. Electroliții sunt pur și simplu ioni de sare (atomi cu încărcătură globală pozitivă sau negativă) pe care celulele le utilizează pentru a muta fluidele și mesajele nervoase în și din celule și în organism. Fără electroliți, corpul nu poate funcționa. Intoxicația cu apă provoacă un dezechilibru electrolitic care afectează concentrațiile ionului de sodiu și conduce la o afecțiune numită hiponatremie, despre care am amintit în articolul Apa, sodiul și potasiul.
În interiorul celulei, există mai mulți electroliți; în afara celulei, există mai multă apă. Celulele păstrează nivelurile de sodiu sănătoase prin mutarea apei și a electroliților în și din celulă, fie pentru a dilua, fie pentru a crește concentrațiile de sodiu în fluidele corporale. Dar când cineva bea o cantitate imensă de apă într-o perioadă scurtă de timp și apa nu conține nici un fel de electroliți adăugați, sistemul de întreținere celulară nu poate suporta nivelul de diluție de sodiu care are loc. Rezultatul constă în faptul că celulele încearcă cu disperare să crească concentrația de sodiu în fluidele corporale, luând cantități extraordinare de apă. Unele celule se pot umfla mult; altele nu pot. Celulele creierului sunt constrânse de craniu și pot sfârși prin spargerea cu presiunea apei pe care o iau. Cantitatea exactă de apă care poate duce la intoxicarea cu aceasta, este necunoscută și variază de la un individ la altul. Simptomele intoxicației cu apă se aseamănă foarte mult cu simptomele intoxicației alcoolice, incluzând greața, starea mintală modificată și vărsături. Alte simptome includ dureri de cap, slăbiciune musculară și convulsii. În cazurile severe de intoxicare cu apă, coma și moartea apar destul de repede, ca rezultat al umflăturii creierului. Condiția este destul de rară în populația generală, dar în atletism (maratoniștii), este un risc cunoscut și este adesea evitat prin consumul de băuturi sportive în loc de apă în timpul antrenamentului și a competițiilor sportive! Intoxicația cu apă este foarte rar întâlnită totuși!  Activitatea fizică, căldura și umiditatea pot crește necesitățile noastre de fluide. În aceste situații, ținem sticlele de apă aproape de noi și bem frecvent pentru a evita deshidratarea.

Dacă avem de gând să fim activi fizic pentru perioade lungi de timp, luăm în considerare băuturile sport care hidratează și oferă electroliți ușor de utilizat.  Simptome ale deshidratării:-

• Dureri de cap
• Amețeală
• Stare acută de oboseală
• Respirație urât mirositoare
• Uscăciunea pielii
• Constipație
• Crampe musculare
• Crește pofta de dulce
• Nivel scăzut de urină

Simptomele deshidratării moderate până la severe includ:

• scăderea tensiunii arteriale
• leșin
• contracții severe ale mușchilor la nivelul brațelor, picioarelor, stomacului și spatelui
• convulsii
• un stomac umflat
• insuficiența cardiacă
• fontanela scufundată – pată moale pe capul sugarilor
• ochii uscați, cu puține sau fără lacrimi
• pielea își pierde fermitatea și arată încrețită-
• lipsa elasticității pielii (când un pic de piele ridicată rămâne îndoită și durează mult timp să se întoarcă în poziția sa normală)
• respirația rapidă și profundă – mai rapidă decât în ​​mod normal-
• puls rapid, slab

În cazul deshidratării severe, aceste efecte devin mai pronunțate și ”pacientul” poate prezenta dovezi de șoc hipovolemic, incluzând: conștiința diminuată, lipsa de urină, extremitățile umede, un puls rapid și slab (pulsul radial poate fi nedetectabil), scăzut sau nedetectabil tensiunea arterială și cianoza periferică. Moartea este iminentă dacă rehidratarea nu începe rapid.

Bibliografie  http://www.biology.arizona.edu/biochemistry/tutorials/chemistry/page3.html

„Dehydration – Why is it So Dangerous?” Rehydration Project

https://medlineplus.gov

„Water: How Much Should You Drink Every Day?” Mayo Foundation for Medical Education and Research,